parenting cu blandete

“While we try to teach our children all about life, our children teach us what life is all about” – Angela Schmindt

Viață nu e perfectă, dar e compusă din momente perfecte

youth-570881_1920Gândul acesta mi-a răsărit în minte în timp ce-l țineam pe Andrei adormit în brațe, cu căpșorul lui perfect lipit de mine, cu respirația sa caldă pe umărul meu, cu inimioara-i bătând accelerat alături de-a mea. Am simțit, ca de altfel în multe alte ocazii în ceea ce-l privește, că vreau să opresc timpul și să stau în momentul acela perfect, în care simt un soi de liniște, de recunoștință, de împăcare, de binecuvântare. Mi-am spus că asta e unul din acele momente pe care vreau să-l păstrez în minte și în suflet, la care să mă întorc și să-l privesc, să mă uit la el cum te-ai uită la o carte care știi că te-a făcut să vibrezi, la care să mă întorc și să-l simt din plin, de parcă timpul nu s-ar fi așternut peste el.

Dar imediat mi-a trecut prin minte că în viață sunt multe momente perfecte pe care vrem să le păstrăm în cutiuța cu amintiri. Sunt momente când parcă ieși din timp și parcă privești de undeva de sus și le vezi perfecțiunea, le simți plinătatea, simți cum ți se umple inima de căldură și de bucurie. Simt asta chiar și acum când scriu și prin fața ochilor se plimbă tot felul de imagini cu astfel de momente după care tânjim mereu. Read the rest of this entry »

Advertisements
Leave a comment »

#20 Campanii cu suflet

heart-1450302_1920Bun venit la rubrica “Campanii cu suflet”, în care voi grupa săptămânal acele campanii iniţiate de părinţi bloggeri, dar nu numai, cu care am rezonat şi care mi-aş dori să ajungă la cât mai multă lume. Mă refer în special la campanii de conştientizare pe un anumit subiect, campanii care îndeamnă la un anumit tip de comportament sau care  pot ajuta într-o anumită măsură prin oferirea de soluţii la unele probleme, campanii de crowdfunding, de responsabilitate socială, care au legătură cu zona de parenting, educaţia copiilor, gestionarea emoţiilor, etc. Am scris mai multe aici despre ce m-a determinat să iniţiez această rubrică. Read the rest of this entry »

Leave a comment »

Un podcast de neratat pentru cei care vor să crească împreună cu ai lor copii

leaf-3369412_1920Nu știu dacă v-am mai zis că I’m a podcasts fan. Atunci când stai mult pe acasă sau prin jurul casei, cu un copil mic care îți cere atenție (sau cu 2 dupa-amiaza), dar și cu o grămadă de treburi casnice de făcut, simți nevoia să îi dai și creierului ceva de făcut, ca să nu se atrofiezeEmoji. Și pentru mine podcast-urile și Ted Talks-urile sunt food for thought. Mă ajută să fac și altceva, să ies din rutină, să îmi hrănesc mintea cu informații interesante în timp ce fac treabă – 2 în 1, my favourite kinda’ stuff. Televizorul e obiect de decor de mulți ani. Îl mai ținem pentru Darius care se uită din când în când la desene (ar vrea el mai mult, but that’s another story). În locul televizorului care mă seacă de energie, prefer să ascult ceva ce îmi încântă sufletul, ceva ce aleg eu și cu care rezonez. Și astea sunt podcast-urile. Am descoperit mai multe, dar unul în mod special m-a încântat atât de tare, încât de vreo luna doar asta mai ascult.  Read the rest of this entry »

Leave a comment »

#19 Campanii cu suflet

nature-3375167_1920Bun venit la rubrica “Campanii cu suflet”, în care voi grupa săptămânal acele campanii iniţiate de părinţi bloggeri, dar nu numai, cu care am rezonat şi care mi-aş dori să ajungă la cât mai multă lume. Mă refer în special la campanii de conştientizare pe un anumit subiect, campanii care îndeamnă la un anumit tip de comportament sau care  pot ajuta într-o anumită măsură prin oferirea de soluţii la unele probleme, campanii de crowdfunding, de responsabilitate socială, care au legătură cu zona de parenting, educaţia copiilor, gestionarea emoţiilor, etc. Am scris mai multe aici despre ce m-a determinat să iniţiez această rubrică. Read the rest of this entry »

Leave a comment »

Planuri, liste si revelatii din weekend

writing-3321866_1920.jpgAtunci când unul din copii e răcit, planurile făcute pentru zilele de weekend se duc pe apa sâmbetei. Numai asta poate fi chiar un lucru bun uneori. Când e vreme frumoasă afară simt tare presată fac ceva interesant, merg într-un loc nou sau măcar plec de acasă, altundeva decât în părculețul din cartier. Mi se pare ar trebui profit de vremea bună, fac ceva deosebit, creez amintiri copiilor și nu numai. Simt trebuie (again, trebuie!…) bifez ceva. Partea ironică este nu prea-mi iese pentru nu e simplu plecăm de acasă în formulă de 4, mai ales de când Mr. Junior Andrei nu mai vrea stea deloc în scaunul de mașină, ceea ce face ca un drum scurt de 10-15 minute pară cât o excursie prin toată țara ( maimuțăresc în fel și chip lângă el doar ca  stea în scaun).

Poate cu atât mai mult cu cât nu-mi iese cu plecările, gândesc și mai intens la asta. Spre beneficiul cui, însă? Andrei care are doar un an nu cred apreciază prea mult suntem undeva departe, într-un loc nou și nu s-ar supăra  fim într-un părculeț aflat la 2 pași de casă. Read the rest of this entry »

Leave a comment »

Tu când ai plâns ultima dată?

 

sad woman-2359634_1920.jpgEu astăzi. Și nu, nu e sfârșitul lumii, dimpotrivă, mă simt mai bine. Mi-e oarecum greu să recunosc că am plâns. Poate pare că ceva nu e în regulă cu mine, că poate am probleme – am ca toată lumea, probabil că nici mai mult, nici mai puțin. Așa că am stat și m-am gândit dacă să scriu despre un subiect ce este tabu, aș spune eu, care ne întristează, dar cred că ar trebui să discutăm și despre plâns. Plânsul este bun, ne eliberează de tensiunea acumulată și ne ajută să îndepărtăm norii negri ce s-au abătut asupra noastră chiar și într-o zi senină, cum este cea de azi.

Da, se prea poate să fie soare afară și totuși noi să  simțim furtună în suflet pentru o (scurtă) perioadă de timp.  Poate s-au adunat mai multe, poate suntem obosite, poate avem așteptări prea mari, poate ne e foame, dar cineva mic nu ne lasă nici să mâncăm, poate am vrea altceva în momentul ăla. Sau poate pur și simplu avem nevoie să ne descărcăm. And that’s ok! Read the rest of this entry »

2 Comments »

#18 Campanii cu suflet

sad-3358793_1920.jpgBun venit la rubrica “Campanii cu suflet”, în care voi grupa săptămânal acele campanii iniţiate de părinţi bloggeri, dar nu numai, cu care am rezonat şi care mi-aş dori să ajungă la cât mai multă lume. Mă refer în special la campanii de conştientizare pe un anumit subiect, campanii care îndeamnă la un anumit tip de comportament sau care  pot ajuta într-o anumită măsură prin oferirea de soluţii la unele probleme, campanii de crowdfunding, de responsabilitate socială, care au legătură cu zona de parenting, educaţia copiilor, gestionarea emoţiilor, etc. Am scris mai multe aici despre ce m-a determinat să iniţiez această rubrică. Read the rest of this entry »

Leave a comment »

Peditel 1791 – “un apel si panica dispare”

first-aid-2789562_1280Întâmplarea face ca astăzi să scriu despre un subiect care intră în categoria “caritabil”, dar cred că nu e o coincidență că mi-am deschis mailul și în multitudinea de mesaje, privirea mi s-a oprit pe cel primit de la Peditel. Am aflat astfel că a fost lansată tombola Peditel cu scopul strângerii de fonduri pentru extinderea acestui serviciu de asistență pediatrică telefonică gratuită, care ne poate ajuta să scăpăm de panică atunci când avem copiii bolnavi și ne frângem mâinile pentru că nu mai știm ce să facem ca să le fie bine.

Și cum experiența mea cu Peditel a fost mai mult decât mulțumitoare (aș zice că titlul exprimă foarte bine cum a fost discuția cu medicul; ideea nu-mi aparține, e de pe  site-ul Peditel) m-am gândit să vă povestesc despre ei și cum putem să-i susținem. Pe mine m-a salvat discuția cu un medic Peditel într-un moment critic, pe când Darius avea vreo 2 ani jumate, într-o noapte când eram plecați departe de casă și nu prea știam încotro s-o apucăm și nici nu ne încânta ideea de a vedea cum sunt spitalele din București. Read the rest of this entry »

Leave a comment »

Anul acesta alerg pentru o Planetă mai curată si am nevoie de… ajutorul vostru

children-2853253_1920După 1 an de stat pe margine și susținut alergători, m-am gândit că e timpul să reintru în cursă (am participat și în 2016), chiar dacă nu mă simt într-o formă de zile mari, însă pentru cei 5 km pe care mi-am propus să-i alerg nu cred că e nevoie să te fi antrenat temeinic înainte, mai importantă fiind intenția, zic eu.  Intenția de a strânge fonduri pentru unul din proiectele înscrise la Maratonul Internațional Sibiu, căci despre el vorbim. Oricum, într-o oră cât e timpul limită pentru această probă, nu prea ai cum să nu alergi 5 km. Deci asta n-ar trebui să fie așa complicat.

Cred că e mai greu de ales unul din proiectele interesante înscrise în competiție, pentru că sunt multe și toate au puterea de a schimba în bine comunitatea noastră, fiecare având importanța sa. Din fericire, opțiuni sunt multe, în toate privințele: putem susține mai multe proiecte în același timp, avem posibilitatea să fim alergători sau susținători, Read the rest of this entry »

6 Comments »

Cum să practicăm auto-compasiunea (I)

spring-3354936_1920.jpgVă povesteam în urmă cu vreo luna despre auto-compasiune, acel concept interesant care ne întoarce spre noi înșine. Sinceră să fiu, la o analiză mai atentă asupra opiniei mele vizavi de ceea ce înseamnă compasiunea față de sine, mi-am dat seama că am sentimente controversate față de această noțiune, de fapt, față de semnificația ei. Deși știu că nu înseamnă să-ți plângi de milă, inevitabil mintea mă duce acolo și mi se pare că nu prea e în regulă să-ți accepți cu ușurință greșelile. Păi cum, dacă faci asta, cum să te mai îndrepți? Ca să revii pe calea cea bună, trebuie să fii critic cu tine, să-ți spui că ai greșit, să te gândeșți foarte bine la ce ai făcut, adică să răsuceșți cuțitul în rana, simțindu-te în acel hal aflat sub nivelul marii.

Recunosc acum, din fericire, că acest proces se întâmplă în mintea mea undeva în fundal, aproape că nu e pe radar, atât e de subtil, dar pentru că analizez cât de cât ceea ce mi se întâmplă și pentru că acum știu mai multe despre cum funcționează mintea noastră, înțeleg că e vorba de un sabotor vechi, unul care îmi spune că greșelile trebuie pedepsite, că e nevoie să fii criticat ca să te îndrepți, că nu e în regulă să arăți înțelegere și bunătate față de cel care greșește pentru că asta îl face să le repete sau altfel spus, și-o ia în cap și mai tare.  Read the rest of this entry »

2 Comments »