parenting cu blandete

“While we try to teach our children all about life, our children teach us what life is all about” – Angela Schmindt

Aniversare si un soi de bilant dupa 2 ani de blog

 

Happy birthdayAstazi se implinesc 2 ani de cand mi-am luat inima in dinti si am decis sa public primul articol. E un fel de a spune ca l-am publicat, pentru ca doar eu am stiut despre asta*:"> sfios. Pentru o vreme n-am vorbit (aproape) nimanui de blog, pentru ca imi era nu-stiu-cum. Dar continuam sa scriu, atunci cand apucam, impinsa de … un fel de voce interioara care nu-mi dadea pace deloc. Nu stiam exact in ce directie as vrea sa ma duca blogul (nici acum n-as fi chiar precisa in privinta asta), dar stiam ca trebuie s-o fac.

Evolutie sau involutie? *:) fericit

Apoi, incet, incet am mai prins curaj, dar n-am mai prea avut timp odata cu reluarea jobului si, la scurt timp, cu noua sarcina. Asa ca a ramas pentru 4 luni in stand-by total. Am reluat activitatea destul de timid, desi aveam impresia ca o sa mut muntii cand voi ramane acasa, in concediu de maternitate. Doar ca atunci au intervenit altele. Pe final de sarcina m-am simtit tot mai rau, nu prea dormeam noaptea, eram des racita. Asa ca nici atunci n-am reusit sa fiu prea constanta. Apoi a venit minunea no.2, si acomodarea cu noul membru al familiei m-a facut sa am acelasi ritm molcom pentru alte cateva luni. Read the rest of this entry »

Advertisements
4 Comments »

Padurea de brazi a copiilor- carte noua in biblioteca noastra

Padurea de brazi a copiilorAstazi va povestesc cu drag despre o carte noua, foarte potrivita acum ca se apropie cu pasi repezi Craciunul. Insa subiectul ei inseamna mai mult decat o alta poveste de sezon. Autoarea Raluca Faloba, o sibianca faina de-a noastra*:) happy, cu initiative ecologice, ii inspira pe copii, prin povestile ei sa aiba grija de mediul inconjurator.

Cartea Padurea de brazi a copiilor il prezinta pe Tudor alaturi de familia sa, care incearca sa salveze bradutii ce urmeaza sa fie taiati pentru a fi impodobiti de Craciun. In prima carte scrisa de autoare, Tudor primeste niste obiecte magice de la niste animale din parc care il rasplatesc pe baietel pentru initiativa sa, aceea de a strange gunoaiele imprastiate pe alei, pe iarba, in apa raului. Read the rest of this entry »

1 Comment »

Mama de 2 copii in cautare de clona :))

ID-100207559.jpgZilele astea sunt o provocare pentru mine! As vrea sa nu ma plang, dar nu stiu daca o sa-mi iasa treaba asta…*:P tongue D. e acasa, bolnavior si nu va merge la gradi toata saptamana. Asa ca, sunt cu ambii pitici acasa de dimineata pana seara, cand apare si tati. Din fericire, nu sunt chiar singura pentru ca ma ajuta si parintii mei – ba vine mama, ba vine tata pentru cateva ore. Probabil ca pentru multe mamici un ajutor de felul acesta inseamna mana cereasca si se intreaba unde e problema. Da, imi dau seama ca e o mare binecuvantare faptul ca vin ai mei si stau cu copiii. Orice sprijin conteaza foarte mult atunci cand 2 omuleti au nevoie de tine. Si da, toate admiratia pentru mamele fara pic de ajutor, cred ca meritati un rand de aplauze! Dati know-how-ul si reteta de rabdare mai departe:)).

Dar sa va spun si unde e problema mea. Pricina cred ca vine de la asteptarile mele de a face cat mai mult singura. Cand petrec timp cu unul din copii, celalalt fiind cu alt adult din casa, pentru o vreme e OK, dupa care mi se pare ca am stat prea mult fara al doilea copil care are si el nevoie de mine, si doar de mine. Cand e vorba de bebe, chiar se intampla sa fie cazul asta, adica doar eu il pot alapta. Dar in afara de asta, cred ca sunt dispensabila, macar pentru perioade scurte de timp. Read the rest of this entry »

5 Comments »

Urmel zboara spre luna

Urmel zboara spre luna

In ultima perioada am imbogatit biblioteca lui Darius si a lui Andrei (se va bucura si el de cartile astea ceva mai incolo*:) happy) cu mai multe tituluri noi. Despre cele care ne plac cel mai mult o sa va povestesc pe rand. Prima carte pe care v-o recomand astazi este “Urmel zboara spre luna”. Urmel este unul din personajele noastre preferate din carti,  despre care v-am mai povestit aici. El porneste intr-o noua aventura; de data aceasta zboara tocmai pe Luna, impreuna cu prietenii sai de pe insula Titiwu. Cartea e scrisa in acelasi stil amuzant, cu Mare-fantul care nu vorbeste prea bine, stalcind cuvintele, cu Urmel cel vesel si cu imaginatie bogata care se indeparteaza de ceilalti, ramanand singur pe Luna, cu Purcica ce il iubeste pe Urmel ca o adevarata mama, dar si cu Otto,  un simpatic extraterestru, alaturi de care prietenii pornesc in explorare. Read the rest of this entry »

Leave a comment »

AMR 40 de zile pana la Craciun :)

 

Santa's Christmas journey with wind-up sleighDa, au mai ramas doar 40 de zile pana la Craciun si doar 21 pana de Mos Nicolae! Cum stati cu cadourile? Stiu, Craciunul nu este in primul rand despre cadouri! Dar azi nu voi intra in amanunte despre insemnatatea acestei Sarbatori speciale,  ci va voi spune ce i-am pregatit lui  D. de Mos Nicolae. De ceva vreme imi trag cu ochiul mai multe carti Usborne. Editura aceasta, pe care probabil o stiti deja, ma tot uimeste cu  minunatele sale carti, realizate atat de frumos, cu imagini deosebite, cu teme alese din cele mai variate domenii, cu idei creative care ii fac pe copii sa se indragosteasca de carti.  Nu sunt distribuitor al editurii, desi mi s-a propus, pentru a nu ajunge la sapa de lemn *:D rânjet. O sa intelegeti imediat de ce. Atunci cand incep sa comand, nu ma mai pot opri, de asta nici nu o fac foarte des. Daca pe vremuri (oare in alta viata sa fi fost?) era despre farduri sau haine, acum e despre carti pentru copii :)). Pe de alta parte, cartile au in general preturi accesibile, dar la mine se vede gaura in buget pentru ca iau mai multe o data. Da, ar trebui sa schimb tactica, sa le iau pe rand.

Asadar, anul asta m-am hotarat sa-i iau lui Darius carti Usborne de Mos Nicolae. Cartile mi se par o alegere foarte inspirata de cadou, cu atat mai mult cu cat unele din ele sunt mai mult decat niste simple carti, unele chiar ofera si cate o jucarie sau diverse idei de activitati. Si chiar e fain citatul acela despre carti: “A book is a gift that you can open again and again” – “O carte este un cadou pe care il poti desface din nou si din nou” –  Garrison Keillor.

Ma incanta ideea de a-i darui carti cu tematica Craciunului inca de la inceput de decembrie, pentru ca in felul acesta asteptam cu si mai multa veselie cele 3-4 zile de poveste care trec atat de repede! Read the rest of this entry »

2 Comments »

4 carti pentru dezvoltarea emotionala a copiilor

Pachet Dezvoltare_emotionalaAstazi va povestesc despre 4 carti utile in biblioteca unui copil, care fac parte din seria “Dezvoltare emotionala pentru copii de peste 5 ani”. Desi sunt recomandate pentru copii cu varsta peste 5 ani, eu cred ca depinde de copil cum vor fi acceptate, de rabdarea lui, dar foarte posibil sa le placa si celor mai mici, pentru ca povestile nu sunt prea lungi si ilustratiile sunt amuzante. Am ales aceasta tema pentru ca, dupa parerea mea, gestionarea emotiilor ar trebui sa devina disciplina obligatorie,  in scoli, dar si in gradinite. E important sa incepem de la varste cat mai mici sa le vorbim copiilor despre emotiile lor, atat despre cele pozitive, bucurie, empatie, afectiune, uimire, etc, cat si despre cele pe care le respingem, cele negative, cum ar fi, furia, tristetea, dezgustul, frica. Subiectul acesta este foarte vast; cred ca si noi oamenii mari avem nevoie sa ne instruim pe tema asta, deoarece nu prea stam bine la capitolul identificarea emotiilor, dar mai ales la gestionarea lor.

Eu incerc sa ma autoeduc pe tema asta, pentru ca nu sunt mai presus de ce spuneam mai inainte, dar nu stiu cat de bine imi iese. As vrea sa stapanesc mai bine unele notiuni, sa stiu cum sa i le prezint puiului meu, care are atata nevoie de indrumare in privinta asta, dar partea despre mine e din alta poveste, asa ca voi reveni alta data!

Copiii isi controleaza cu greu pornirile, emotiile puternice care dau navala peste ei si ni le servesc noua, parintilor, in cele mai felurite moduri. Imi plac mult cartile care abordeaza emotiile, venind in intampinarea noastra si aratandu-ne cum ar trebui sa le explicam puilor nostri, cum sa facem sa-i ghidam, astfel incat sa ne fie bine tuturor. Preocuparea mea vine din durerea mea, aceea ca D. se manifesta agresiv in timpul crizelor de furie. Read the rest of this entry »

Leave a comment »

Plimbatul cu masina si cei 2 copii

Cars

Image courtesy of sattva at freedigitalphotos.net

Nu stiu la altii cum e, dar pentru mine, plecatul de acasa singura cu masina cu cei 2 copii, incepe sa semene cu o provocare pentru ca am o lista intreaga de “sa nu uit”, pentru ca ne miscam ca melcii pana iesim din casa, pentru ca drumul in sine poate fi plin de surprize  aducatoare de zambete sau dimpotriva de bolboroseli. Sunt situatii cand trebuie/vreau sa plec din “suburbie” la oras :)) (a se citi de la tara, pentru ca, da, in buletin nu scrie municipiul X, ci satul X, comuna X, dar mie imi place sa cred ca e doar un alt cartier al Sibiului, caci asa si este, doar ca din punct de vedere administrativ cele 2 sunt separate) si al meu sot nu e disponibil, imprejurari in care incepe “distractia”. Pentru cei care au ajuns prima data pe blog, mentionez ca cei 2 copii au varsta de 3 ani jumate si 6 luni, de unde si provocarea.

Am identificat in periplul (seamana cu o calatorie lunga, cel putin la faza de pregatire:))) nostru 3 etape:

Prima etapa e cea in care ne pregatim sa iesim din casa. Si aici sunt mai multe faze: Read the rest of this entry »

1 Comment »

10 personaje cu care prevenim crizele de furie

Prima MonstrulinaUneori ma intreb cand vor trece tantrumurile lui D. Am mai scris despre acest subiect aici, aici si aici. Da, e o tema recurenta pentru ca asta e una din durerile, din provocarile mele de mama. Pare ca mereu va exista un motiv – o raceala care il face mai irascibil, fratiorul care devine tot mai curios de jucariile lui si are nevoie de mami sau tati tot mai mult, lipsa somnului de dupa-amiaza, foamea care s-a instalat pe nepusa masa, desi cu 10 minute inainte a refuzat mancare ce i-a fost oferita, incarcatura emotionala de la gradinita si lista poate continua.

Fata de anul trecut, crizele de furie s-au mai diminuat ca intensitate, s-au mai scurtat ca si durata de timp (desi mai sunt exceptii) + am mai invatat si eu, cat de cat, cum sa le gestionez si cum sa raman pe cat posibil, calma. Daca la inceput mi se parea the end of the world cand incepea uraganul sa loveasca, acum m-am mai linistit si ma intreb doar cat o sa dureze. Totusi mai am inca destul de lucrat cu mine pentru a le accepta complet si constant, adica uneori imi iese, sunt cu zen-ul acela pe care mi-l doresc, dar alteori ma gandesc – “De ce trebuie sa am iarasi parte de o asemenea “frumusete”? sau “Fix acum trebuia sa inceapa? “ – de parca ar exista un right time pentru ele.

In multe cazuri, cred ca depinde de mine/adultul de langa el cat dureaza si cum evolueaza. Cu cat sunt mai calma, mai odihnita, cu atat imi vin idei mai bune pentru a-l ajuta sa o depaseasca mai repede. Stiu ca nu e bine sa-i distrag atentia si chiar am vazut ca oricat m-as stradui sa evit o criza, atunci cand are nevoie sa planga, sa se descarce, va face tot posibilul sa se manifeste, adica isi va cauta un motiv pana il va gasi, ca doar asta nu e asa greu de facut, nu? Ca si exemplu, atunci cand e suparat nu suporta sa-i prepar eu cerealele la micul dejun. A pune iaurtul in bol poate fi un mare sacrilegiu*:) fericit, daca nu stiati. Ii spun atunci ca voi pune iaurtul la loc in cutia lui, ca sa-l las pe el sa si-l pregateasca, dar bineinteles, nici asa nu e bine, pentru ca el are nevoie sa planga.

Am inceput sa citesc tot mai bine semnele care prevestesc furtuna si cel mai fain e cand reusesc sa dezamorsez conflictul inainte sa inceapa. Mai jos este o lista cu personajele care ne ajuta cu mare succes sa preintampinam crizele sau sa le terminam mai usor. Daca tipa de o jumatate de ora acelasi lucru, il vad ca e blocat in starea respectiva si ca are nevoie de ajutor pentru a iesi de acolo. De aceea, intervin cu fel si fel de idei care sa il faca sa depaseasca momentul.

Read the rest of this entry »

1 Comment »

Placinta cu dovleac

Placinta cu dovleac (1)Oare v-am mai zis ca  mie nu-mi place sa gatesc? Daca as putea delega aceasta sarcina zilnica, as fi mai mult decat incantata.  Mi s-ar parea o usurare teribila, asa ca recunosc ca profit de orice ocazie ce mi se ofera pentru a nu gati, asta insemnand de cele mai multe ori ca restaurantul “la mama” este cel mai in voga pentru mine – multumesc, mama!

Dar azi nu despre asta e vorba. Azi va spun ca sunt totusi cateva feluri pe care le fac cu (oarecare) placere*:D rânjet, pentru ca sunt destul de simple, printre ele fiind si placinta cu dovleac.

Si daca tot mai e inca toamna, eu zic sa.. dovlecim*:) fericit. Mi se pare ca nu ar trebui sa lipseasca din decorul de toamna aceasta placinta atat de gustoasa. Deja am facut-o de cateva ori, pentru ca asa fac eu cand imi place tare mult un lucru. Trebuie sa-l fac pana ma satur. Si pentru ca e delicioasa si  nu-i pot rezista, am invatat cum se face, in urma cu vreo 3 ani. Si inca ceva important, nu prea are cum sa nu-ti iasa, daca chiar si mie mi-a iesit*;) face cu ochiul.

Read the rest of this entry »

Leave a comment »

Fix de tine si de mine depinde

8844-magic homeMulta vreme am avut impresia ca eu nu pot schimba lucrurile, deoarece sunt prea mica pentru a putea face asta. Sunt doar o simpla muritoare, fara vreo aura speciala, fara talente, fara relatii, asa ca mi-am zis ca nu prea am ce oferi, nu prea am cum ajuta oameni care sunt in nevoie. Ma mai gandeam ca o vor face altii care il au pe “mai” – mai puternici, mai bogati, mai cu timp, mai implicati, mai inimosi, etc.  Eram in starea de amortire, de pilot automat in care ne gasim multi dintre noi. Avem atatea liste, atatea lucruri de facut, incat nu ne mai ramane timp pentru umanitate; fugim de problemele mari ale altora pentru a nu ne incarca si mai mult rucsacul nostru greu care oricum e atat de plin cu de toate.

Ne amagim ca noua nu ni se poate intampla si ne mutam gandul pe urmatoarea achizitie ce-o avem de facut sau pe urmatoarea sarcina ce asteapta rezolvare urgenta, nu-i asa? Ca doar problemele noastre sunt arzatoare si chiar nu suporta amanare… Fiecare sa se descurce cum poate.

Ei bine, nu-i asa.  Incet, incet am inceput sa ies din amortire, sa-mi dau seama ca fiecare din noi poate face ceva, indiferent cine este si cat are. Da, chiar depinde fix de TINE si de MINE daca se va renova MagicHome, casa din apropierea spitalului oncologic Fundeni, locul in care se pot refugia pentru scurt timp parintii (veniti din provincie) copiilor bolnavi de cancer pentru o masa calda, un dus si pentru a-si spala si usca hainele. Copiii bolnavi de cancer au nevoie de parinti puternici, care sa reziste langa ei, sa ii ajute sa treaca cu bine peste incercarea cumplita din vietile lor. Read the rest of this entry »

Leave a comment »