parenting cu blandete

“While we try to teach our children all about life, our children teach us what life is all about” – Angela Schmindt

Draga femeie insarcinata,

ID-10044684Dupa articolul de saptamana trecuta in care povesteam cat de greu mi-a fost in timpul celei de-a doua sarcini, m-am gandit ca mi-ar fi prins bine sa citesc undeva, negru pe alb, ca e OK sa gandesc asa cum o faceam atunci, sa simt tot ce simteam, sa-mi fie atat de greu.

Am trecut prin 2 sarcini destul de diferite, dar fara probleme majore care sa ma tina in pat, insa suficient de apasatoare (ultima, mai ales) incat sa nu ma pot bucura asa cum as fi vrut sa o fac. Asa ca fie ca esti la prima, a doua sau chiar la a treia sarcina, poate iti va face bine sa vezi ca nu esti singura care a trecut prin stari emotionale de tot felul.

Da, stim la nivel teoretic ca din cauza schimbarilor hormonale s-ar putea sa avem stari oscilante, ca s-ar putea sa exageram in unele multe privinte, ca s-ar putea sa ne ingrijoram mai mult decat e cazul, dar atunci cand toate astea se intampla, mai apare si un sentiment de vinovatie. Read the rest of this entry »

Advertisements
Leave a comment »

Viata mea de acum un 1 an vs. viata de acum

ID-100570608Comparatiile dintre 2 situatii de viata ale aceleiasi persoane nu dauneaza (intotdeauna) grav sanatatii mintale!*:P scoate limba Mi-am dat seama de asta intr-una din diminetile astea si mi-am dat voie sa ma bucur de prezent.

 In urma cu aproximativ un an imi era tare greu. Eram foarte insarcinata, cam in 6 luni, si eram obosita, la a nu stiu cat raceala care ma dobora, cu gandul la concediul de maternitate, la odihna, la vreme calda, la mobilitatea care imi lipsea tot mai tare, la un Darius pe care sa-l pot ridica in brate si cu care sa ma joc cum vreau, fara teama ca ma loveste in burta si ca ne va durea.

Iarna trecuta a fost o iarna mult mai grea. Imi amintesc cum curatam masina de zapada sau gheata (sotul, bolnav si el) si cum visam sa fie soare, sa nu ma mai chinui cu nu stiu cate straturi de haine care oricum nu ma mai cuprind. Read the rest of this entry »

1 Comment »

Scrisoare catre copilul meu nenascut

Writing a letter

Image courtesy of supitchamcadam at freedigitalphotos.net

 Cu vreo 2 saptamani inainte de nasterea lui Andrei, intr-un moment in care realizam cat de putin timp mi-a mai ramas pana la Marea Intalnire, am simtit nevoia sa-i scriu o scrisoare pruncului din burtica, pentru a-i spune tot ce nu-i spusesem clar si raspicat pana atunci, pentru a-mi pune ordine in ganduri, pentru a-l asigura ca voi face tot ce-mi sta in putinta pentru ca intalnirea noastra sa fie una de neuitat.

 

Am tinut scrisoarea pentru mine, pentru ca atunci cand am scris-o, simteam ca e ceva intim, ca e vorba doar de mine si el, bebele meu, insa acum am recitit-o si m-am gandit ca poate ar prinde bine viitoarelor mamici aflate mai la inceputul drumului. Poate va preocupati de la inceput de toate detaliile legate de nastere, de alaptare, poate comunicati mult si des cu bebele, si daca faceti asa, e foarte bine! Sa nu va lasati ca mine pe ultima suta de metri, gandindu-va mereu ca e timp, ca doar 9 luni inseamna cale luunga. Trimestrul III e mai dificil (cel putin pentru unele mamici), oboseala e la ea acasa, si chiar daca avem mai mult timp (fiind in concediu prenatal), starile oscilante isi spun cuvantul. Plimbati-va, cititi si va documentati despre nastere si alaptare, relaxati-va, radeti mult, ca sa combateti hormonii *:) fericit, vorbiti cu bebele cat mai des, petreceti timp cu el, ascultand muzica clasica sau ce va face placere, pregatiti-va pentru momentul nasterii din timp, si spre final, cred eu ca va va fi mai usor, veti culege laurii, pentru ca sunteti cu bateriile mai incarcate. Eu am cam tras de mine, desi credeam ca la a doua sarcina voi fi mai grijulie, dar asa a fost contextul… Pe viitor, voi fi mai atenta cu mine *;) face cu ochiul.

Dragul meu copil inca nenascut,

Abia astept sa vina clipa in care ne vom intalni! Nu mai e mult pana atunci si sper ca in timpul ramas sa reusesc sa fac tot ce mi-am propus.

M-am “trezit” cam tarziu.. vreau sa mai fac destul de multe lucruri pentru ca vreau sa fii primit pe lumea asta asa cum meriti, sa vii cu liniste, cu pace si bucurie, sa simti ca esti iubit, sa fii linistit stiind ca mama si tatal tau sunt cu tine, bucurosi ca asista la infaptuirea miracolului vietii. Read the rest of this entry »

Leave a comment »

Cum vine un pui de om pe lume

Birth

Image courtesy of Ben Schonewille at FreeDigitalPhotos.net

 Vine anuntat! Cu mesaje trimise inainte, asa cum e politicos *:) happy. Cel putin, asa a fost in cazul puiului nostru. Mi-a dat primul mesaj in sambata Pastilor, cand eu munceam de zor, ca tot omul, cu pregatiri (minime), cu facut curat, vopsit de oua (nu apucasem sa le fac in Joia Verde) in asteptarea iepurasului, cu tot ce inseamna aranjarea casei inainte de o zi de Sarbatoare. Primul mesaj a venit sambata dupa-masa si a fost trimis Read the rest of this entry »

2 Comments »

Nastere si renastere

mother and baby - hands

Image courtesy of meepoohfoto at freedigitalphotos.net

 S-au implinit deja 4 saptamani de la momentul nasterii lui Andrei si incet, incet, incepe sa se astearna praful uitarii peste experienta transformatoare pe care am trait-o atunci. Uitam mult si e firesc sa fie asa pentru ca, in fiecare zi experimentam lucruri noi alaturi de minunile noastre, apar tot felul de emotii, mai descoperim un sunet, o privire pe care nu le-am zarit inainte, intrebari felurite se itesc, si treptat, in valtoarea vietii de zi cu zi, ajungem sa acoperim sau chiar sa pierdem trairile unice din momentele pretioase ale existentei noastre.  Insa povestea nasterii lui Andrei Tudor vreau sa o pun la pastrare, sa o pot accesa ori de cate ori am nevoie de un impuls, de curaj, de emotie… si mai vreau ceva. Sper sa reusesc sa transmit si altor mamici sau viitoare mamici increderea ca nasterea poate fi o experienta frumoasa, asa cum v-o doriti si cum va inchipuiti voi ca o sa fie.

Cu cateva saptamani inainte de Marea Intalnire cu bebele din burtica, am inceput sa-mi doresc o nastere Hypno, adica o nastere naturala, cu blandete si calm, asa cum scrie pe coperta cartii Hypno Birthing a autoarei Marie Mongan.

Read the rest of this entry »

2 Comments »

Despre cum macina vina

Guilt

Image courtesy of Frameangel at freedigitalphotos.net

Citeam acum vreo 2 saptamani pe blogul Printesei Urbane un articol despre vina. M-am regasit in el… eram constienta dinainte ca si eu o port mai mereu cu mine, dar de cand l-am citit, am inceput sa ma gandesc foarte des la asta, sa realizez de fiecare data cand isi arata coltii. E o umbra nelipsita si poate ca ar trebui sa o accept, sa ma uit la ea si cu drag, cum zice Ioana in final, insa deocamdata nu pot decat sa o resping si sa-mi doresc sa scap de ea ( desi stiu ca trebuie sa imbratisam/acceptam si emotiile asa-zis negative..dar, asta e alta discutie). Mai jos, e un exemplu de cum se insinueaza ea usor, impovarandu-mi viata. Read the rest of this entry »

2 Comments »

Simtaminte de gravida la 8 luni de sarcina

Grren field

Image courtesy of 9comeback at freedigitalphotos.net

 Cuvantul zilei este pentru mine “ a simti”, de unde si titlul postarii. *:) fericit Am gravitat in jurul lui, ca un fluture atras de lumina. Cred ca sarcina e o perioada senzitiva, mai mult decat oricare alta perioada, de aici si nevoia mea de a descrie ce am experimentat in ultima luna, raportandu-ma la trairile mele subiective. Ideal ar fi sa avem timp sa ne analizam, sa ne ascultam corpul, sa ii dam ragaz, lucruri care nu prea se intampla pana nu ramai acasa, in concediu prenatal. Sau cel putin eu n-am avut cum sa fac asta cat inca mergeam la munca. Pe masura ce se apropie termenul, cred ca avem tendinta sa fim mai atente la ce se intampla cu noi…

Azi ma simt in sfarsit bine, dupa 3 saptamani in care am simtit din plin ce inseamna sa nu-ti priasca sarcina. Read the rest of this entry »

2 Comments »

Diferente intre prima si a doua sarcina – Ne nastem de 2 ori ca mame?

citat-despre-nastere

sursa foto:pinterest.com

“In momentul in care se naste copilul, se naste si mama. Ea nu a existat inainte. Femeia a existat, dar mama nu. Mama este ceva cu totul nou”. Ma gandeam ca acest lucru este perfect valabil pentru prima sarcina, cand intr-adevar nu stii ce presupune experienta de mama. Te tot intrebi cum va fi, astepti cu nerabdare momentul marii intalniri, faci planuri, presupuneri, liste.

Dar eu cred ca afirmatia de mai sus e potrivita si pentru a doua sarcina. Mama se naste pentru a doua oara, indraznesc eu sa spun. Desi sunt deja mama, totusi nu stiu cum va fi cu noul bebe si tot asa astept momentul magic al descoperirii sale. Ma intreb cum va fi sa ma impart intre 2 sufletele care vor tanji dupa dragostea mea, dupa bratele mele, dupa atentia mea. Read the rest of this entry »

Leave a comment »

De ce prefera mamele sa aiba fete si tatii vor baieti (confesiune de mama de baieti)

 

boys-vs-girls

Image courtesy of sattva at freedigitalphotos.net

Cred ca mi-am dorit sa am o fetita de cand ma stiu, de cand eram eu una. Asa ca, la aflarea vestii ca sunt insarcinata, am pregatit lista cu nume de fete. La primul copil nu aveam preferinte legate de sexul copilului. Acum, in schimb, trebuie sa recunosc ca inima mea batea mai tare la gandul ca as avea o fetita. Apoi, la controlul care mi-a confirmat ce banuiam, am zis ca poate totusi e o greseala si am tot intrebat la urmatoarele controale daca nu s-a schimbat ceva in privinta asta. Dar se pare ca e sigur, voi fi mama de baieti.

Am cautat sa inteleg de ce mi-am dorit atat de mult sa am si o fetita si iata ce am gasit la un studiu facut pe genunchi, adica la un google search pe tema asta, a preferintei mamelor de a avea fete si a tatilor de a avea baieti.

Rezultatele unui studiu publicat in revista Open Anthropology au surprins chiar cercetatorii de la Queens University din Ontario, Canada, deoarece acestia nu se asteptau sa fie atat de evidenta o preferinta pentru genul urmasilor in randul respondentilor. Se pare ca a fost mai mult decat evident ca viitorii tati prefera sa aiba baieti, iar mamele tanjesc dupa fete. Au fost intervievati mai mult de 2.000 de studenti, dar si personal al universitatii, care au raspuns la urmatoarele intrebari: Read the rest of this entry »

Leave a comment »

Sarcina, racelile si gradinita

sick-pregnant

Image courtesy of David Castillo Dominici at freedigitalphotos.net

 Cele 3 din titlu ma au in comun pe mine, oarecum. Gradinita, indirect, of course*:) fericit. Cand ziceam ca am scos capul la liman si suntem (aproape) sanatosi sau inspre insanatosire, boala ne-a lovit din nou, pe toti 3. Dupa doar 4 zile de mers la cresa (D. a avut o pauza de 1 luna din cauza racelilor si a varicelei), in week-end D. a inceput sa tuseasca, sa aiba mucii cei nesuferiti si de data asta, febra nu s-a lasat asteptata, aparand de sambata noaptea. S-a chinuit saracutul cateva nopti cu febra mare si in semn de solidaritate, tati s-a gandit sa tranteasca si el o bronsita, tot cu stari febrile, desi de aproape 3 saptamani n-a iesit din casa din cauza varicelei, care inca nu era chiar vindecata. Acelasi diagnostic la amandoi. Mboon…acum eu era sa ma las mai prejos? Ei cu febra si raceli, tuse, tot tacamul si eu nimic? Nu, am facut si eu febra, cu dureri de cap teribile, cu nas infundat si alte simptome din acelasi regsitru. E a treia raceala in decurs de aproximativ 5 saptamani. Read the rest of this entry »

3 Comments »