parenting cu blandete

“While we try to teach our children all about life, our children teach us what life is all about” – Angela Schmindt

Scrisoare catre copilul meu nenascut

Writing a letter

Image courtesy of supitchamcadam at freedigitalphotos.net

 Cu vreo 2 saptamani inainte de nasterea lui Andrei, intr-un moment in care realizam cat de putin timp mi-a mai ramas pana la Marea Intalnire, am simtit nevoia sa-i scriu o scrisoare pruncului din burtica, pentru a-i spune tot ce nu-i spusesem clar si raspicat pana atunci, pentru a-mi pune ordine in ganduri, pentru a-l asigura ca voi face tot ce-mi sta in putinta pentru ca intalnirea noastra sa fie una de neuitat.

 

Am tinut scrisoarea pentru mine, pentru ca atunci cand am scris-o, simteam ca e ceva intim, ca e vorba doar de mine si el, bebele meu, insa acum am recitit-o si m-am gandit ca poate ar prinde bine viitoarelor mamici aflate mai la inceputul drumului. Poate va preocupati de la inceput de toate detaliile legate de nastere, de alaptare, poate comunicati mult si des cu bebele, si daca faceti asa, e foarte bine! Sa nu va lasati ca mine pe ultima suta de metri, gandindu-va mereu ca e timp, ca doar 9 luni inseamna cale luunga. Trimestrul III e mai dificil (cel putin pentru unele mamici), oboseala e la ea acasa, si chiar daca avem mai mult timp (fiind in concediu prenatal), starile oscilante isi spun cuvantul. Plimbati-va, cititi si va documentati despre nastere si alaptare, relaxati-va, radeti mult, ca sa combateti hormonii *:) fericit, vorbiti cu bebele cat mai des, petreceti timp cu el, ascultand muzica clasica sau ce va face placere, pregatiti-va pentru momentul nasterii din timp, si spre final, cred eu ca va va fi mai usor, veti culege laurii, pentru ca sunteti cu bateriile mai incarcate. Eu am cam tras de mine, desi credeam ca la a doua sarcina voi fi mai grijulie, dar asa a fost contextul… Pe viitor, voi fi mai atenta cu mine *;) face cu ochiul.

Dragul meu copil inca nenascut,

Abia astept sa vina clipa in care ne vom intalni! Nu mai e mult pana atunci si sper ca in timpul ramas sa reusesc sa fac tot ce mi-am propus.

M-am “trezit” cam tarziu.. vreau sa mai fac destul de multe lucruri pentru ca vreau sa fii primit pe lumea asta asa cum meriti, sa vii cu liniste, cu pace si bucurie, sa simti ca esti iubit, sa fii linistit stiind ca mama si tatal tau sunt cu tine, bucurosi ca asista la infaptuirea miracolului vietii. Read the rest of this entry »

Leave a comment »

Dependenta de bebelus + 5 greseli in alaptare

Mother breastfeeding

Image courtesy of Jomphong at FreeDigitalPhotos.net

 In zilele noastre, mai toti avem cate o dependenta, mai mult sau mai putin vizibila, poate mai accentuata, poate mai light– de la cele clasice – tigari, cafea, la cele mai moderne, sa le zicem – facebook, internet, jocuri, adrenalina, dulciuri, competitii, masini si lista poate continua cu tot felul de dependente care mai de care mai ciudate. Am si eu cateva la activ, dar este una cu care chiar ma mandresc si nu incerc sa scap de ea. Dependenta de bebelus(i) – cea mai frumoasa dependenta. *:) fericit

De 2 luni mi s-a reactivat. Recunosc ca am antecedente, nu sunt la prima abatere, am recidivat cu multa bucurie alaturi de un bebe tare dragalas, care ce sa vezi, e si el dependent de mine. Macar dependenta asta functioneaza in 2 sensuri. Si chiar suntem tare legati unul de altul, nu putem sta despartiti mai mult de 2 ore. Laptele matern este liantul nostru secret, cel care ne prilejuieste dependenta… la propriu. Alaptarea ne tine aproape unul de celalalt . Mie nu prea-mi vine sa plec departe de casa pentru ca stiu ca 2 ore zboara si trebuie sa fiu in preajma cand bebelinul isi cere drepturile. Mama natura ne-a facut cadou noua, mamelor, legatura asta speciala cu pruncii, inzestrandu-ne corpul cu tot ce e necesar ca sa le putem oferi puilor nostri hrana pentru supravietuire. Dar ne-a lasat si sa induram neplaceri daca Read the rest of this entry »

Leave a comment »

Ce-ti doresc eu tie, pentru a ta copilarie

ChildhoodInceputul de ciresar este asa de frumos, este despre copilarie, despre zambete, desene pe asfalt si multa bucurie! Iubesc vara, caldura si-mi amintesc cu drag de luna iunie, cand venea vacanta cu trenul din Franta*:) fericit. Eram asa de fericita!

Acum il privesc un pic mai altfel, incerc sa-l mai vad prin ochi de copil, dar pentru asta trebuie sa ma antrenez…nu pot spune ca vine atat de natural pe cat as vrea. Insa incet, incet, cu ajutorul lui D., baietelul cel mare, care ma trage de maneca sa ne jucam in fel si chip, reusesc tot mai des sa ma intorc in vremurile acelea lipsite de griji si sa ma joc de-adevaratelea, adica fara sa ma gandesc ca fac asta pentru a-i oferi lui timp de calitate, ci doar de dragul jocului. Reusesc cumva sa dau in mintea copiilor*:) fericit, uitand de rolul de adult care trebuie sa-l invete ceva nou, ceva util pe copil. Cu cat fac asta mai des, cu atat vine mai natural si cu atat ma distrez si eu mai bine! Deci e util si pentru noi parintii sa redevenim copii, sa lasam copiii interiori sa iasa din carapacea bine inchisa in care ii tinem de ani de zile. Read the rest of this entry »

Leave a comment »