Puteri magice de bebelus

Stă lipit de mine și respiră tot mai greu. Știu că mai are puțin și își va lipi și căpșorul de pieptul meu. Îmi place atât de mult să-l port! Sunt conștientă că va veni o vreme când n-o să-l mai pot duce așa pentru că n-o să mai vrea asta. Va vrea să zburde liber, să exploreze lucruri noi. Brațele mele nu-i vor mai fi refugiu atunci, iar eu mă voi topi de dorul acestor vremuri în care îl țineam strâns lângă mine, de dorul de miros de bebeluș, de vocea pițigăiată care bolborosește chestii dulci pentru auzul meu.

Îmi spun toate astea, încercând să mă țin conectată la momentul ăsta fain pe care îl am cu bebele înainte de somn și împingând cât mai departe posibil gândurile care nu-mi dau pace.

Advertisements

Bilant dupa 4 ani de mamicie

Zilele ce urmează sunt despre ei 2, despre prințișorii mei minunați care împlinesc 4 și respectiv 1 an. Iubesc luna aprilie de când ea mi-a dat cele 2 minuni care mi-au schimbat viața. Știu, sună așa de tare a clișeu, dar e cât se poate de adevărat. Și nu cred că este un clișeu pentru că multe mame chiar încep niște căutări interioare, pun sub semnul întrebării tot felul de convingeri, își doresc să se reprofileze, să petreacă mai puțin timp la job și mai mult pe acasă (desi nu e neapărat o regulă).

Dar revin la noi, la ai mei și la mine. Pentru că da, este și despre mine. Și voi scrie despre fiecare în parte, ca să-mi amintesc cum au fost ei la prima lor aniversare comună. Ii sărbătorim împreună, deși am zis că nu mi se pare fair să nu le dedicăm câte o zi specială fiecăruia. Însă Andrei împlinește 1 an, deci nu cred că se supără că îl sărbătorim  în aceeași zi cu Darius. Când vor mai crește, situația va fi alta… cred că vor cere ei zile separate și ne-om conforma atunci.

Între timp eu trebuie încă să mă mai obișnuiesc cu rolul meu de mama (de 2).

#5 Campanii cu suflet

Bun venit la rubrica “Campanii cu suflet”, in care voi grupa saptamanal acele campanii initiate de parinti bloggeri, dar nu numai, cu care am rezonat si care mi-as dori sa ajunga la cat mai multa lume. Ma refer in special la campanii de constientizare pe un anumit subiect, campanii care indeamna la un anumit tip de comportament sau care  pot ajuta intr-o anumita masura prin oferirea de solutii la unele probleme, campanii de crowdfunding, de responsabilitate sociala, care au legatura cu zona de parenting, educatia copiilor, gestionarea emotiilor, etc. Am scris mai multe aici despre ce m-a determinat sa initiez aceasta rubrica.

#4 Campanii cu suflet

Bun venit la rubrica “Campanii cu suflet”, in care voi grupa saptamanal acele campanii initiate de parinti bloggeri, dar nu numai, cu care am rezonat si care mi-as dori sa ajunga la cat mai multa lume. Ma refer in special la campanii de constientizare pe un anumit subiect, campanii care indeamna la un anumit tip de comportament sau care  pot ajuta intr-o anumita masura prin oferirea de solutii la unele probleme, campanii de crowdfunding, de responsabilitate sociala, care au legatura cu zona de parenting, educatia copiilor, gestionarea emotiilor, etc. Am scris mai multe aici despre ce m-a determinat sa initiez aceasta rubrica.

# 3 Campanii cu suflet

Bun venit la rubrica “Campanii cu suflet”, in care voi grupa saptamanal acele campanii initiate de parinti bloggeri, dar nu numai, cu care am rezonat si care mi-as dori sa ajunga la cat mai multa lume. Ma refer in special la campanii de constientizare pe un anumit subiect, campanii care indeamna la un anumit tip de comportament sau care  pot ajuta intr-o anumita masura prin oferirea de solutii la unele probleme, campanii de crowdfunding, de responsabilitate sociala, care au legatura cu zona de parenting, educatia copiilor, gestionarea emotiilor, etc. Am scris mai multe aici despre ce m-a determinat sa initiez aceasta rubrica.

Nimic NU “trebuie”

Am nevoie sa-mi reamintesc constant ca in viata asta chiar nimic, dar absolut NIMIC nu “trebuie”. Stiu, o sa ziceti ca “trebuie” sa ne trezim dimineata sa mergem la job, desi am mai dormi, am mai lenevi sau pur si simplu am putea sa mergem sa ne bem cafeaua pe o terasa sau sa plecam intr-o excursie. Dar daca asta vreti neaparat, cu adevarat, cred ca nimeni nu va poate opri sa faceti aceste lucruri.  Pur si simplu va luati o zi de concediu, de exemplu.

Ah, nu se poate pentru ca “arde” la job o anumita situatie pe care chiar nu are cine s-o rezolve? Stiu atat de bine sentimentul! OK, asa o fi. Cel putin asa imi spuneam si eu.

#2 Campanii cu Suflet

Bun venit la rubrica “Campanii cu suflet”, in care voi grupa saptamanal acele campanii initiate de parinti bloggeri, dar nu numai, cu care am rezonat si care mi-as dori sa ajunga la cat mai multa lume. Ma refer in special la campanii de constientizare pe un anumit subiect, campanii care indeamna la un anumit tip de comportament sau care  pot ajuta intr-o anumita masura prin oferirea de solutii la unele probleme, campanii de crowdfunding, de responsabilitate sociala, care au legatura cu zona de parenting, educatia copiilor, gestionarea emotiilor, etc. Am scris mai multe aici despre ce m-a determinat sa initiez aceasta rubrica.

Campanii cu suflet

Inceputul de an mi-a dat curajul sa scot la lumina o idee care imi tot da tarcoale de ceva vreme si care sper eu sa fie un proiect binevenit.

Cu multa emotie scriu despre dorinta mea de a initia pe blog o rubrica numita “Campanii cu suflet”, in care sa adun acele campanii initiate de parinti bloggeri, dar nu numai, cu care am rezonat si care mi-as dori sa ajunga la cat mai multa lume. Ma refer aici in special la campanii de constientizare pe un anumit subiect, campanii care indeamna la un anumit tip de comportament sau care  pot ajuta intr-o anumita masura prin oferirea de solutii la unele probleme, de crowdfunding, de responsabilitate sociala, care au legatura cu zona de parenting, educatia copiilor, gestionarea emotiilor, etc.

Rubrica va avea frecventa saptamanala, joia fiind ziua in care voi posta aceste articole. (joia e una din zilele mele preferate din saptamana… cam dintotdeauna pentru ca e ziua care precede weekend -ul:))

De ce imi doresc aceasta rubrica?

Activitati simple care imi bucura inima

 De cand cu nasterea lui Andrei, deci de mai bine de o luna sunt tot prin casa sau cel mult in jurul ei. Pana acum nu mi-a fost dor de iesiri, de plimbari prelungite sau activitati altfel. Ne-am acomodat la viata noua, am fost intr-un fel de honey moon cu bebelinul, asa cum se spune ca esti la inceput cand isi face aparitia nou-nascutul. Am incercat sa armonizam cat mai bine toate schimbarile, astfel incat sa nu sufere nici fratele cel mare. Adica am petrecut timp cu Darius cand eu, cand sotul meu, cand bunicii.

Dar dincolo de toate astea, uneori am sentimentul la sfarsitul zilei ca n-am facut mare lucru. Si am inceput de cateva zile sa ma tot gandesc ce lipseste, ce m-ar face sa simt altfel cand vine seara si incep sa examinez cum s-a scurs ziua (asta atunci cand nu adorm impreuna cu Darius sau inaintea lui ).