parenting cu blandete

“While we try to teach our children all about life, our children teach us what life is all about” – Angela Schmindt

Lecții de magie – Cum să-ți cultivi creativitatea – Despre curaj si permisiune

lectii-de-magie-cum-sa-ti-cultivi-creativitatea.jpgPe Elizabeth Gilbert, autoarea besteseller-ului “Mănâncă, roagă-te, iubește” cred că o cunoașteți deja.  Sunt șanse mari să fi văzut filmul și chiar să fi citit cartea. Mie mi-a plăcut cum scrie Liz, așa că am citit și continuarea, “Și am spus da. O poveste de iubire”.  Dar abia de curând am descoperit o carte fenomenală a ei, deși e lansată din 2016  – “Lecții de magie – Cum să-ți cultivi creativitatea” pe care am terminat-o în urmă cu vreo 3 săptămâni.

Însă înainte de a citi cartea, la recomandarea Inei căreia îi chiar mulțumesc, i-am ascultat podcast-urile lui Liz Gilbert, Magic lessons, care sunt un fel de continuare a cărții. Deci eram familiarizată cu ideile sale interesante. Read the rest of this entry »

Advertisements
2 Comments »

Ziua Internaţională a Cărţii – cum o celebrează Usborne

books-1757734_1920.jpgDe aproape 2 ani cărţile pentru copii, dar nu numai, au devenit o preocupare constantă. Mereu sunt într-o căutare de un titlu nou, urmăresc reducerile pe site-urile librăriilor, investesc timp şi bani în cărţi, pentru că cititul împreună e una din activităţile noastre preferate, fiind nelipsit din rutina noastră zilnică. Dar lectura nu e doar relaxare,  ea ne aduce mult mai multe beneficii despre care v-am mai povestit aici, cu ocazia Zilei Internaţionale a Cititului Împreună. De altfel, despre cărţi v-am mai povestit pe blog, fie am facut o lista mai lungă de recomandări, fie punctual, pe măsură ce citeam ceva ce ne plăcea, scriam despre cartea respectiva. Şi sigur veţi mai citi despre acest subiect pentru că mi se pare important să încurajăm lectura, să le cultivăm copiilor încă de mici dorinţa de a răsfoi o carte, să le stimulăm curiozitatea cu titluri noi, în felul acesta asigurându-ne ca şi mai târziu copiii noştri vor considera cărţile drept prietenii lor, lectura rămânând modalitatea lor de a evada, de a se relaxa, de a se informa. Read the rest of this entry »

Leave a comment »

Cat de greu îi e întâiului născut?

life-862967_1920.jpgMă gândesc des la cât de greu îi este întâiului născut atunci când mă vede în braţe cu cel mic, când mă vede că îl drăgălesc pe Andrei şi că îi spun cât de mult îl iubesc. De obicei, evit să fac asta în faţa lui Darius pentru că mă simt ca şi cum l-aş înşela într-un fel. Îi surprind privirea oarecum dezamăgită. Parcă îi citesc pe fata întrebările ce şi le pune, gândurile care-i trec prin minte: oare pe mine mă mai iubeşte? sau de ce stă aşa mult cu el? sau ce bine e să fii bebeluş, uite câtă grijă primeşti! (dupa asta, se transforma si el in bebe…) sau uite cât de repede aleargă la el.

Ştiu, aţi putea spune că sunt în imaginaţia mea, dar comportamentul i se schimbă vizibil în preajma manifestărilor noastre de iubire faţă de fratele său. Read the rest of this entry »

2 Comments »

#8 Campanii cu suflet

heart-700141_1920Bun venit la rubrica “Campanii cu suflet”, în care voi grupa săptămânal acele campanii iniţiate de părinţi bloggeri, dar nu numai, cu care am rezonat şi care mi-aş dori să ajungă la cât mai multă lume. Mă refer în special la campanii de conştientizare pe un anumit subiect, campanii care îndeamnă la un anumit tip de comportament sau care  pot ajuta într-o anumită măsură prin oferirea de soluţii la unele probleme, campanii de crowdfunding, de responsabilitate socială, care au legătură cu zona de parenting, educaţia copiilor, gestionarea emoţiilor, etc. Am scris mai multe aici despre ce m-a determinat să iniţiez această rubrică. Read the rest of this entry »

3 Comments »

Adevărul meu despre viaţa de mamă cu 2 copii atunci când unul e bolnav

Sursa foto: Ambro at freedigitalphotos.net

Sura foto: ambro at freedigitalphotos.net

Adevărul e că nu-i uşor să fii mamă de 2 copii mici. Poate când or mai creşte,  îmi schimb discursul, dar acum sunt într-o fază în care îmi vine să spun în gura mare că nu e chiar simplu. Dacă până acum am mai simţit uneori greul, zilele astea am simţit cu adevărat ce înseamnă să te împărţi la 2 şi asta pentru că cel mic este bolnăvior pentru prima dată, cu febră, erupţii dentare, iritaţie de scutec, tot ce n-a mai avut până acum. Şi îi e tare greu mititelului şi mie odată cu el!

Însă şi lui big brother îi e greu! El nu înţelege de ce trebuie să petrec atât de mult timp cu cel mic. Adică pricepe el ceva, vede că Andrei se simte rău, vede că îi dau medicamente, însă asta nu înseamnă că nu suferă şi el din cauza lipsei de atenţie din partea mea. În momente din astea în care Andrei îmi plânge în braţe de dureri dentare, nu am cum să mai fac vreo glumă sau să-mi îndrept atenţia spre Darius. Oricât m-aş strădui, nu mi-ar ieşi decât ceva fals…  Read the rest of this entry »

3 Comments »

Mărţişoarele făcute de noi – partea a II a – 5 modele de mărţişoare simple

Martisoare de facut cu copiii 1.jpgDacă ieri vă povesteam cum ne-am pregătit pentru activitatea de mărţişorit, azi vă voi arăta modelele pe care le-am creat până acum şi veţi vedea cât de simplu le-am făcut. Materialele folosite le găsiţi aici . Probabil că vom mai confecţiona şi alte mărţişoare pentru că abia ne-am făcut încălzirea şi vrem să ne iasă suficient de multe modele cât să putem dărui tuturor celor din jur.  Nouă ne place ce ne-a ieşit şi vrem să credem că ale noastre concurează cu succes cu cele de la tarabe, ba chiar îndrăznim să spunem că sunt mai frumoase – hihihii.

Plus că am început să prindem gustul de mărţişoreală, mai ales că nu e ceva complicat, iar rezultatul final ne încântă privirile şi ne face să ne crească inimile când ştim că mânuţele noastre au făcut asta. Iar beneficiarii mărţişoarelor speram să aprecieze eforturile noastre de a crea un mărţişor unic, cu amprenta noastră pe el. Oricum ar fi, noi ne-am bucurat de procesul creativ.  Read the rest of this entry »

Leave a comment »

Mărţişoarele făcute de noi – partea I – pregătirea pentru “mărţişoreală”

IMG_20180217_011709.jpgAu mai rămas mai puţin de două săptămâni până vine primăvara. Iuhuuu!! Gândul ăsta mă face să mă bucur mai ceva ca un copil care îl aşteaptă pe Moş Crăciun:)), pentru că nu sunt fan iarna, frig, zăpada, nu practic sporturi de iarnă (doar patinaj, dar nu excelez) şi prefer soarele cu razele lui blânde. Daar, azi vreau să vă povestesc despre mărţişoarele pe care le-am confecţionat împreună cu Darius, în aşteptarea primăverii. Am profitat că săptămana asta a stat acasă din cauza unei răceli şi ne-am pus pe treabă.

Voi începe prin a vă spune că my other name is … două mâini stângi. Chestiile handmade nu sunt punctul meu forte, dar nu mă las:)) Am făcut şi anul trecut nişte mărtişoare şi mai simple, pe care le puteţi vedea aiciIdeea de la care am pornit e aceea că vreau să fac lucru manual cu Darius, pentru a petrece timp împreună, pentru a crea amintiri, dar şi pentru a-l ajuta să-şi dezvolte abilităţile motrice.

În acelaşi timp îmi doresc să-mi dovedesc mie că nu e aşa un bau-bau treaba asta cu lucrurile DIY şi poate să inspir alte persoane care, la fel ca mine, cred că nu pot face aşa ceva, pentru că e prea complicat. Chiar nu e! Dacă am putut eu, puteţi şi voi*:) fericit. Read the rest of this entry »

Leave a comment »

#7 Campanii cu suflet

ID-10011145

Bun venit la rubrica “Campanii cu suflet”, în care voi grupa săptămânal acele campanii iniţiate de părinţi bloggeri, dar nu numai, cu care am rezonat şi care mi-aş dori să ajungă la cât mai multă lume. Mă refer în special la campanii de conştientizare pe un anumit subiect, campanii care îndeamnă la un anumit tip de comportament sau care  pot ajuta într-o anumită măsură prin oferirea de soluţii la unele probleme, campanii de crowdfunding, de responsabilitate socială, care au legătură cu zona de parenting, educaţia copiilor, gestionarea emoţiilor, etc. Am scris mai multe aici despre ce m-a determinat să iniţiez această rubrică.

Săptămâna aceasta veţi descoperi în “Campanii cu suflet” despre cum un ONG sprijină persoanele vârstnice, făcând în acest fel Romania mai bună, despre oamenii frumoşi din învăţământ care sunt o sursă de inspiraţie pentru toţi, veţi găsi informaţii utile despre cum să găsiţi o învăţătoare bună pentru copiii voştri, despre cât de uşor puteţi ajuta o mamă care doreşte să-şi vândă apartamentul, cu scopul de a o sprijini pe fiica sa ale cărei fetiţe gemene s-au născut prematur având probleme de sănătate şi despre o carte având ca subiect alimentaţia şi importanţa ei în prevenirea cancerului.  Sper să rezonaţi cu aceste campanii şi, dacă vi se par interesante informaţiile, nu ezitaţi să daţi share articolului.

Read the rest of this entry »

4 Comments »

Eu şi Valentin *:)

desktop-background-3061483_1920Eu şi Sf. Valentin nu prea avem o relaţie*:) fericit. N-am fost niciodată fan al Zilei Îndrăgostiţilor. Nu ştiu dacă se cheamă că sunt cârcotaşa, dar pur şi simplu mi se pare că e prea comercială sărbătoarea asta, ca să nu mai zic că este importată, deşi n-am neapărat o problemă cu ce e adus din afara ţării, pentru că nu mă consider (prea) conservatoare.

Totuşi îi recunosc acestei zile meritul de a aduce zâmbetul pe chipul multor oameni care au ales să sărbătorească împreună cu partenerii dragostea ce o simt unul faţă de celălalt. Măcar vorbim de o vibraţie pozitivă ce se creează între oameni, dar tot cred că e supraestimată.

Mereu m-am amuzat cu soţul în această zi, pe care n-am simţit că „ar trebui” să o sărbătorim doar pentru ca asa face multa lume. Read the rest of this entry »

2 Comments »

Copiii sunt cei mai buni imitatori

garden-1825638_1920E o dimineaţă de weekend, una în care speram să prind mai mult somn decât în timpul săptămânii, însă n-a fost să fie. Amândoi craii mei cei mici s-au trezit cu noaptea-n cap, cum zice acum şi Darius, după ce m-a auzit pe mine spunându-i asta. Trag cât pot de tare de timp să-i mai ţin în pat pe amândoi, doar, doar mai aţipesc puţin, chiar şi câteva secunde şi tot e ceva. Somnul mă trage tare de tot înapoi, însă vraja se destrăma repede, pentru ca odraslele mele iubite au alte planuri.

Mă resemnez şi mă dau jos din pat cu gândul la cafeaua salvatoare, care să mă mai readucă la viaţă. După ce o pregătesc aşa cum îmi place şi sunt gata să o savurez (relativ) liniştită, dau să iau cană de pe masă, avându-l pe Andrei în braţe, când mă trezesc că jumătate de cană se varsă pe masă şi se prelinge frumos şi pe parchet. Să mai spun cât de tare m-am enervat şi că bodogăneam de zor, deşi nu era mare lucru?

Partea faina care m-a înseninat instant a fost replica lui Darius: “N-are nimic, mami, o să ştergi şi gata, nu-i aşa? Nu e mare lucru.” Am început să râd şi m-am relaxat când l-am auzit cât de senin îmi spune ce am nevoie s-aud! Dar el face asta pentru că de nu-stiu-cate ori i-am repetat eu însămi ceva similar: “N-are nimic. Rezolvăm aşa…/Nu ne necăjim din cauza asta”.  Read the rest of this entry »

4 Comments »