parenting cu blandete

“While we try to teach our children all about life, our children teach us what life is all about” – Angela Schmindt

Comunicarea eficienta cu copiii – Strategii pentru a obtine cooperarea

on September 20, 2018

comunicarea-eficienta-cu-copiii-acasa-si-la-scoala---editia-a-iv-a_1_fullsizeAșa cum am promis aici, am revenit cu idei din cartea “Comunicarea eficientă cu copiii. Acasă și la școală” de  Adele Faber & Elain Mazlish. Simt nevoia să repet că ducem lipsă de educație pe tema comunicării eficiente și aici mă refer la comunicare în general, pentru că și între adulți o mulțime de conflicte ar putea fi evitate dacă mesajul ar fi transmis pe tonul potrivit, fără acuzații, fără sarcasm, fără amenințări ori remarci acide.

Și pentru că în școală n-am avut materii în care să fim învățați cum să comunicăm cu cei din jurul nostru, nu ne rămâne decât să ne apucăm noi de treaba pe cont propriu, să căutăm exemple, să găsim modele bune de urmat. Asta cred că ne oferă această carte minunată din plin: exemple clare, limbaj accesibil, explicații concise. Și ca să nu mai lungesc mult vorba, am să trec direct la capitolul de care vreau astăzi să vă vorbesc: “Șapte metode de a-i atrage pe copii să coopereze”.

V-ați gândit vreodată câte comenzi primesc copiii atât acasă, cât și la grădiniță ori la școală? Începând de la “îmbracă-te”, “adună-ți jucăriile”, “vorbește mai încet”, la “stai la locul tău”, “ridică mâna”, “coboară tonul”, “nu alerga pe hol”, “nu mai vorbi” și lista poate continua. Poate veți spune că nu e nimic rău în a impune niște reguli, însă adulții par adesea că vor să-i stăpânească pe cei mici, dându-le ordine “ca un sergent de instrucție”, așa cum povestește Liz, tânăra profesoară care învață să comunice altfel. ” Și totuși, cu cât le dădeam mai multe ordine, cu atât parcă deveneau mai refractari”. 

Pentru a obține rezultatul dorit într-o discuție, este mai util să descriem problema, în loc să acuzăm. Copiii vor fi mai dornici să rezolve situația, să asculte ce avem de spus, dacă vor fi tratați cu același respect pe care l-am pretinde și noi într-o discuție cu alt adult. Nici nouă nu ne-ar plăcea să fim tratați cu superioritate, să fim ironizați și să primim ordine, nu? Copiii nu sunt atât de diferiți de noi în această privința și devin mai receptivi atunci când comunicăm clar. Iată câteva exemple din carte:

În loc de acuzație:

“Billy, ce neatent ești! Uite ce-ai făcut pe jos.”

Descrie problema:

“Billy, sunt niște pete de vopsea pe jos.”

În loc de sarcasm:

“Cine-i geniul care a uitat să-și treacă numele pe lucrare?”

Descrie problema:

“Am o lucrare nesemnată”

În loc de acuzații:

“Cum poți să faci așa ceva? Cine ți-a dat voie să mâzgăleșți banca?”

“Ce caută dischetă pe jos? Îți dai seama că s-a stricat!”

Oferă informații

“Banca nu e făcută ca să scrii pe ea. Ai hârtie pentru asta.”

Dischetele stricate sau murdare nu mai funcționează atunci când le bagi în hard-disk.”

Exemplele mi se par foarte grăitoare pentru că sigur mulți dintre noi ar spune că nu e nimic greșit în prima varianta de răspuns, că nu e atât de grav că îi spui copilului ce mâzgălește banca “cum poți să faci așa ceva?”. Poate nu ar fi grav dacă asta ar fi singură replică de genul asta pentru ziua respectivă. Dar de-a lungul unei zile copiii primesc fel de fel de mustrări și interogări ce îi vor face să reacționeze în moduri în care nu ne-am dori. Și totuși, cât de diferit sună cealaltă varianta. Eu știu sigur că aș reacționa mai bine la a doua.

Oferirea unei alternative îi poate face pe copii să răspundă mai bine la ceea ce le spunem:

În loc de a da un ordin:

“N-auzi ce-ți spun? Acum să faci ordine. Strânge imediat cuburile alea!”

În loc de o profeție descurajatoare:

“Tot nu te-ai apucat de lucrare? În ritmul asta n-o să termini nici la anul!”

Oferă o variantă:

“Ce turn înalt ai făcut! Sunt convinsă că ți-ar plăcea să nu fii nevoită să-l dărâmi! Dar pune, te rog, cablurile la loc pe raft sau în cutie.”

“E greu să începi o lucrare. Vrei să te mai gândești singur cum s-o faci sau vrei să discutăm amândoi despre ea?”

Eu văd în al doilea exemplu o abordare empatică, ce îmi spune că persoanei din fața mea îi pasă de mine, iar asta mă face să vreau și eu să cooperez, să o văd mulțumită pentru că și ea m-a văzut pe mine și mi-a arătat că mă înțelege. Cred că la fel simte și un copil; iar șansele să facă ceea ce vrem noi să obținem de la el sunt mult mai mari în al doilea caz.

O altă abordare care sigur e non-violentă și pe care o putem folosi cu succes în orice discuție pentru a evita rănirea interlocutorului pledează pentru descrierea sentimentelor noastre, a ceea ce simțim noi. Este de preferat să nu facem nicio catalogare a persoanei din fața noastră.

Așa nu:

“Suplinitoarea mi-a povestit că v-ați comportat mizerabil cu ea. Să vă fie rușine!”

“Pot să mă duc la bibliotecă? Pot să mă duc la toaletă?

Nu fi grosolan! Nu vezi că vorbesc cu Todd?”

Vorbește-le despre sentimentele tale:

“Nu mi-a plăcut să aud că elevii din clasa mea i-au făcut zile grele suplinitoarei.”

“Mă deranjează să fiu întrerupt atunci când stau de vorba cu cineva”

Pe lângă tehnicile de mai sus mai putem folosi încă două: notarea pe hârtie a comportamentului așteptat și folosirea unui ton glumeț ori a unei alte voci sau accent. Ultima din ele funcționează tare bine. Copiii se distrează teribil când aud un accent mai deosebit și dintr-o situație tensionată se ajunge ușor la chicoteli și voie bună.

În carte mai sunt multe exemple, dar vă las plăcerea să le descoperiți, dacă această carte credeți că v-ar putea fi inspirație. Iar eu sper să revin curând asupra acesteia, pentru că oricum o am la-ndemână și încerc s-o folosesc ca pe un ghid ce mă  (re)învață  să comunic.


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: