parenting cu blandete

“While we try to teach our children all about life, our children teach us what life is all about” – Angela Schmindt

Scrisoare catre copilul meu nenascut

on June 20, 2017

Writing a letter

Image courtesy of supitchamcadam at freedigitalphotos.net

 Cu vreo 2 saptamani inainte de nasterea lui Andrei, intr-un moment in care realizam cat de putin timp mi-a mai ramas pana la Marea Intalnire, am simtit nevoia sa-i scriu o scrisoare pruncului din burtica, pentru a-i spune tot ce nu-i spusesem clar si raspicat pana atunci, pentru a-mi pune ordine in ganduri, pentru a-l asigura ca voi face tot ce-mi sta in putinta pentru ca intalnirea noastra sa fie una de neuitat.

 

Am tinut scrisoarea pentru mine, pentru ca atunci cand am scris-o, simteam ca e ceva intim, ca e vorba doar de mine si el, bebele meu, insa acum am recitit-o si m-am gandit ca poate ar prinde bine viitoarelor mamici aflate mai la inceputul drumului. Poate va preocupati de la inceput de toate detaliile legate de nastere, de alaptare, poate comunicati mult si des cu bebele, si daca faceti asa, e foarte bine! Sa nu va lasati ca mine pe ultima suta de metri, gandindu-va mereu ca e timp, ca doar 9 luni inseamna cale luunga. Trimestrul III e mai dificil (cel putin pentru unele mamici), oboseala e la ea acasa, si chiar daca avem mai mult timp (fiind in concediu prenatal), starile oscilante isi spun cuvantul. Plimbati-va, cititi si va documentati despre nastere si alaptare, relaxati-va, radeti mult, ca sa combateti hormonii *:) fericit, vorbiti cu bebele cat mai des, petreceti timp cu el, ascultand muzica clasica sau ce va face placere, pregatiti-va pentru momentul nasterii din timp, si spre final, cred eu ca va va fi mai usor, veti culege laurii, pentru ca sunteti cu bateriile mai incarcate. Eu am cam tras de mine, desi credeam ca la a doua sarcina voi fi mai grijulie, dar asa a fost contextul… Pe viitor, voi fi mai atenta cu mine *;) face cu ochiul.

Dragul meu copil inca nenascut,

Abia astept sa vina clipa in care ne vom intalni! Nu mai e mult pana atunci si sper ca in timpul ramas sa reusesc sa fac tot ce mi-am propus.

M-am “trezit” cam tarziu.. vreau sa mai fac destul de multe lucruri pentru ca vreau sa fii primit pe lumea asta asa cum meriti, sa vii cu liniste, cu pace si bucurie, sa simti ca esti iubit, sa fii linistit stiind ca mama si tatal tau sunt cu tine, bucurosi ca asista la infaptuirea miracolului vietii.

Dar am nevoie sa ma mai pregatesc pana atunci. Stiu ca nimic nu e intamplator si ca e mai bine si mai tarziu decat niciodata. Da, ar fi fost bine daca m-as fi ocupat de mai demult de legatura noastra, de vindecarea mea de frici, de toate pregatirile mai mult sau mai putin necesare pe care vreau sa le mai fac. Stiu ca tie nu-ti prea pasa ca fiecare coltisor din casa sa fie perfect curat, perfect aranjat, tie iti pasa de bratele mele, tu vrei sa stii ca te voi tine acolo, langa pieptul meu si ca te voi alina atunci cand vei avea nevoie.

Si, da, iubitul meu prunc, voi fi acolo, te voi tine in brate, te voi mangaia, te voi saruta, te voi asigura mereu de iubirea mea.

Stiu ca in aceste aproape 9 luni nu ti-am spus destul ca te iubesc, nu am vorbit destul cu tine, nu m-am jucat cu tine, nu ti-am daruit atat cat as fi putut. A fost atat de diferita aceasta sarcina…am crezut ca voi face altfel lucrurile, ca voi sti sa ma gandesc la mine si la tine, dar n-am stiut, ca voi sti sa iti asigur linistea si ca iti voi darui din calmul meu, dar n-am putut. Am gresit mult, m-am suparat, m-am enervat, am tipat, am plans, mi-a fost si inca imi este teama, am mers inainte de parca as fi avut tot timpul din lume sa indrept lucrurile… cand raman acasa, imi spuneam, voi face toate lucrurile asa cum trebuie. Doar ca de atunci au aparut alte probleme, alte nevoi, mereu este ceva care ne “tine” in loc… dar in sfarsit am ajuns in punctul asta, cand stiu ca e despre noi, despre tine, despre intalnirea noastra care as vrea sa fie magica, sa fie asa cum o meriti tu. Nu intamplator am descoperit cartea asta* (am scris aici cate ceva despre ea) care imi deschide ochii, care imi ofera speranta ca poate fi si altfel, care ma ajuta sa ma pregatesc asa cum vreau. Stiu ca mai e putin si as fi vrut sa o citesc mai devreme, as fi vrut sa fac atat de multe lucruri altfel…Dar regretele nu ma ajuta acum, nu pot schimba ce a fost, pot doar sa fac lucrurile mai bine de acum incolo. Si o voi face cumva, ma voi ridica si ma voi lupta cu mine, sau mai bine zis, voi invata sa ma accept, sa ma iert, sa ma bucur de fiecare clipa asa cum e ea, fara sa mai caut perfectiunea si fara blamari inutile – de dragul tau, de dragul vostru, copiii mei iubiti!

De-a lungul acestor luni am simtit teama, teama ca n-o sa stiu cum sa ma impart la 2, ca n-o sa pot fi o mama suficient de buna,  ca n-o sa stiu cum sa va iubesc pe amandoi la fel de mult si ca prin asta o sa va ranesc. Dar stiu ca voi gasi resursele in mine pentru a va darui iubirea mea… nu cred ca iubirea se gaseste in rezervoare care se golesc pe masura ce tot iei din ele, dimpotriva. Cred ca ea se inmulteste mereu, pe masura ce o oferi, asa ca puiul meu inca nenascut, voi revarsa asupra ta si a fratiorului tau, iubirea mea care creste mai mult pe zi ce trece.

Am incredere, aleg sa am incredere ca totul va fi bine. Ma voi inconjura pana cand ne vom vedea de liniste si de calm, atat cat voi putea si ma voi ocupa de tot ce tine de noi si intalnirea noastra. Te iubesc si astept sa te cuprind in bratele mele, sa ma minunez de manutele si piciorusele tale perfecte, sa te ador, sa te dezmierd, sa-ti ascult fiecare respiratie, sa te privesc necontenit mirandu-ma de miracolul cu care am fost binecuvantata inca o data, multumind Cerului, lui Dumnezeu pentru tot.

Cu drag,

a ta mama, plina de speranta

 

*HypnoBirthing, de Marie Mongan

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: