parenting cu blandete

“While we try to teach our children all about life, our children teach us what life is all about” – Angela Schmindt

Cand ar trebui sa doarma copiii singuri, in camera lor?

on February 23, 2017
child-sleeping

Image courtesy of David Castillo Dominici at freedigitalphotos.net

Nu cred ca exista un raspuns general valabil, el depinde de fiecare familie in parte, de modul in care alegem sa ne crestem copiii. Parerile sunt foarte impartite si in privinta asta, ca de altfel intr-o multitudine de probleme spinoase ce tin de parenting. Chiar si intre specialisti gasim opinii foarte variate. Se scrie mult pe tema aceasta si cred ca multi dintre noi avem tendinta sa cautam acele articole care rezoneaza cu noi, sa ne convingem ca facem bine ceea ce facem.

In timp ce pregateam acest articol, am cautat sa vad care e tendinta pe plan local, dar eram curioasa si ce cred cei de peste hotare, care fac tot felul de studii in cautarea unui raspuns potrivit. Am vazut acelasi lucru, controversele sunt in toi. Unii specialisti recomanda dormitul copiilor alaturi de mama pana la varsta de 3 ani, aratand ca legatura cu parintele este mai puternica atunci cand impart acelasi pat si ca bebelusii se autoregleaza mult mai bine atunci cand isi simt mama aproape. Alti sustinatori ai practicarii co-sleeping-ului sustin ca, acei copii care dorm cu parintii, experimenteaza mai putin stres decat cei care dorm singuri. In acest articol, chiar este invocat un studiu neurologic (in care s-au folosit scannere ce monitorizeaza activitatea cerebrala) ce arata ca seprarea de parinte a produs o durere similara cu cea fizica. 

De cealalta parte sunt cei care aduc argumente in favoarea unor metode care ar trebui sa invete copiii sa doarma si sa se linisteasca singuri.Sunt foarte multe articole pe tema asta, am selectat aleatoriu doar 2, dar la un search pe google, se gasesc o gramada de pareri, de bloguri, articole care sustin abordarea aceasta. Eu cred ca depinde foarte mult de ce varsta vorbim. Una e sa ne referim la scolari, si cu totul altceva este sa vorbim despre bebelusi care ar trebui sa se calmeze singuri…. Desi nu imi place sa fiu vehementa cand vine vorba de sustinerea unei idei si incerc sa raman echilibrata, sa aflu argumentele ambelor parti, e clar ca inclin si eu intr-o directie (dupa ce ma documentez putin) care simt ca rezoneaza cu felul meu de a fi. Referitor la acest subiect, m-am simtit mereu mai confortabil in preajma ideilor care au sustinut co-sleeping-ul (in special pe perioada bebeluseniei). Cred ca a mers mana in mana cu alaptatul si chiar m-a ajutat sa dorm mai mult si mai bine, pe mine, ca mama. Am mai scris aici despre asta.

Dar pe masura ce creste copilul, lucrurile se mai complica, piciorusele pe care copilul le azvarle in stanga si-n dreapta parca te-au chiar lovit in coaste sau mai rau, in fata *:) fericit. Si vine vremea cand fiecare ajunge sa doarma in patul sau. Noi am ajuns in faza asta, dar lucrurile au venit de la sine. Chiar si varsta mi se pare ca a fost potrivita pentru schimbarea asta, nici prea devreme, nici prea tarziu, si aici ma refer strict la asteptarile mele. La 2 ani si 9 luni am inceput procesul acesta, deci de aproximativ o luna. Lucrurile s-au petrecut mult mai natural si mai bine decat speram eu. Tranzitia in patul din camera lui s-a facut foarte lin, poate si asta o fi motivul.

Prima data i-am reamenajat camera, despre care am tot vorbit, i-am explicat ce frumos o sa arate la final, ca o sa aiba patul lui, dupa care am lasat lucrurile asa. N-am insistat pe asta, nu i-am repetat ca o sa doarma singur, nu i-am tinut teorii despre cat e el de mare si ca poate sa stea singur in patul sau. I-am spus doar ca in patutul lui, cel din dormitorul parintilor (in care oricum nu mai dormea decat foarte rar) va dormi fratiorul sau, atunci cand se va naste. Si a trecut o luna in care n-a dormit in patul sau cel nou, doar s-a acomodat cu camera.

Pasul 2 a fost sa citim povestile de seara in camera sa si sa adormim acolo. Simple as that, fara sa pot spune ca am intampinat opozitie. Cred ca doar o singura noapte a vrut sa mai doarma in patul nostru (si l-am primit fara nici o ezitare), despre care spune ca e al parintilor. Deci a inteles ca fiecare are cuibusorul sau. E adevarat ca noaptea ma plimb intre dormitoare, daca e nevoie. Baby-phone-ul e mereu pornit si, la cel mai mic zgomot, ma duc sa vad ce face si la nevoie, mai raman putin langa el. Mai greu e cu adormitul in sine, cu dorinta lui de a ramane treaz cat mai mult timp, decat cu locul in care doarme. Dar asta are de-a face cu firea lui curioasa, cu dorinta lui de a explora si de a nu pierde timpul pretios cu dormitul. Imi amintesc ca nici eu nu prea vroiam sa ma pun la somn cand eram copil, deci oarecum il inteleg. *:) fericit

Poate a ajutat si somnul de la gradinta in toata povestea asta. Darius avea nopti in care spunea ca vrea sa doarma in patutul sau, cel de bebelus, fara ca noi sa-i fi sugerat sa se mute. El cerea asta sau chiar “sarea gardul” de la noi din pat si-l gaseam dimineata in patutul lui. Probabil a descoperit la gradi ca e placut sa ai intimitatea ta si locul tau, in care sa te intinzi cum si cat ai chef.

Marturisesc ca aveam emotii legat de schimbarea asta, crezand ca nu se va adapta prea usor. Am fost totusi hotarata sa fac pasul si pentru ca bebe nr.2 e pe drum, deci locul lui Darius in patul matrimonial va fi luat de el in curand. Cred ca de multe ori, noi mamele, suntem cele care ne temem mai mult si facem tot felul de scenarii legat de ce va urma. Insa copiii ne invata ca fricile sunt, de fapt, ale noastre, venite de undeva de departe, din copilaria noastra. E bine sa le constientizam, sa ne analizam, pentru a ramane in echilibru si a le oferi copiilor ceea ce au nevoie la momentul respectiv.

bedtime

Sursa foto:pinterest.com

Pentru final, am gasit 2 citate dragute legate de somnul copiilor: “Children’s sleep is very beneficial for the nervous system of the parents”.

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: