parenting cu blandete

“While we try to teach our children all about life, our children teach us what life is all about” – Angela Schmindt

Ce jucarii le mai daruim copiilor sub 2 ani

on December 12, 2015

 

       DSC02875    Asa cum spune si titlul, ma voi referi la bebelusii (asa cum imi place inca sa-i mai spun lui D.) cu varste intre 1 an jumatate si 2 ani. Tocmai a trecut Mos Nicolae, care i-a lasat si micutului nostru cate ceva. De fapt, de vreo 2-3 saptamani ne tot gandeam noi ce jucarii sa mai luam, pentru ca D. parea ca s-a cam plictisit de ce are. Mi-au tras cu ochiul niste cuburi din lemn, desi avea deja cuburi de construit din plastic, gen Lego, dar am considerat ca cele din lemn sunt de o calitate mai buna, din materiale naturale si mi-as dori ca al meu baietel sa aprecieze lucrurile simple si frumoase. Am zis ca Mos Nicolae ar fi un bun prilej sa mai achizitionam ceva*:) happy, asa ca le-am luat din timp, din..supermarket, fara a face vreun “research” sa-i spunem, asupra raportului calitate-pret. Si daca nu ne-am facut temele dinainte, am fost usor dezamgaiti cand am deschis cutia. De fapt, calitatea lor este ok, sunt din lemn, n-a fost chiar  diferit de ce-am vazut pe cutie, doar ca cele mai multe forme sunt cubice si micute, fiind prea putina varietate intre piese. Nu spun ca nu poti realiza diferite constructii, cu putina imaginatie, dar noi ne asteptam sa gasim diversitate intre forme: cilindri, “poduri”, acoperisuri de marimi diferite, etc.

   Din totalul de 100 de piese, doar cateva (maxim 15 cred – chiar o sa le numar!) sunt altceva decat cuburi simple. Deci nu poti face prea multe structuri. Adevarul este ca pe D. nu pare sa-l deranjeze asta deocamdata, la varsta lui de 1 an si 7 luni. Acum e innebunit sa le scoata din galetusa si apoi sa le puna la loc *:) happy. Mai incolo isi va da el seama ca ar putea face casute, castele si tot felul de constructii de poveste pe care si le imagineaza. Deocamdata, ne-am suparat putin numai noi, parintii, care ne jucam cot la cot cu D. si care speram sa fie mai “cool” noua achizitie *:) happy).

DSC02918Tot mosul cu pricina i-a mai adus scumpului nostru baietel o carte-puzzle, foarte apreciata de el! De data asta, i l-am cumparat pe Pinocchio, desi acum cand mi-am reamintit povestea, ma gandesc ca poate era de preferat o poveste putin mai simpla pentru el. (nu mai intru si in detalii legate de subiectul in sine, care privit prin prisma abordarilor noi de parenting, nu e chiar ce ne-am dori, dar despre asta voi mai scrie cu alta ocazie). Cartile-puzzle mi se par foarte practice sau, cel putin, noua ni se potrivesc! Pana acum D. a indragit cartile, ceea ce evident ca ne bucura. I-am tot citit povestioare clasice adaptate varstei lui, adica varianta pe scurt, ca sa aiba rabdare pana la sfarsit *:) happy. Dar mi s-a parut ca incepe sa nu mai fie la fel de interesat ca la inceput de ele, de aceea ne-am gandit sa-ncercam combinatia carte-puzzle, desi ne-a trecut prin cap ca ar fi prea mic pentru asta. Dar spre surprinderea noastra, se descurca chiar bine! Si prima carte de acest fel a fost Alba ca Zapada. A avut destul de multa rabdare inca de la-nceput. Cu putin ajutor, reuseste sa imbine imaginile. Intr-adevar, puzzle-ul are doar 6 bucatele, dar cate sa si aiba pentru varsta asta? *:) happy

DSC02911.JPG       Ramanand in acelasi registru, i-am mai daruit lui D. un puzzle tematic sa-i spunem, care contine imagini cu diferite mijloacele de transport –avion, elicopter, vapor, etc. Acest cadou n-a fost chiar atat de inspirat pentru ca fiecare imagine este formata doar din 2 piese de puzzle, deci e prea usor. Cand l-am cumparat, in urma cu vreo luna, D. era mai la-nceput cu cealalta carte puzzle pe care o avea si ni se parea cam dificil pentru el sa-ncerce sa imbine 6 bucatele de puzzle. Dar a progresat foarte repede, astfel ca aceasta achizitie isi dovedeste utilitatea eventual pentru a-i imbogati vocabularul – contine de exemplu un submarin (zis si “ alin “ *:) happy) si un elicopter, cuvinte pe care nu le stia pana acum. Am incercat si sa le amestecam pe toate, pentru a-i spori gradul de dificultate, dar s-a descurcat chiar bine si-asa.

         Dintre cadourile de mos, nu putea lipsi o carticica despre Mos Craciun. I-am luat o carte de colorat tare draguta, care are si o poveste scurta, desi deocamdata e in faza de mazgalit.*:) happy Dar ii place tare mult sa coloreze, sa scrie, orice vede la oamenii mari, of course. Asa ca nu ne-am gandit ca ar fi prea devreme pentru colorat (de altfel, mai avea niste carticele pe care le-a mazgalit cu success deja *:) happy). In imagine se poate vedea “capodopera” omuletului.:))

      Acum ne gandim la urmatoarele cadouri, cele pentru mosul cel mare, cum ii mai zic eu uneori. De ceva timp, ma bantuie gandul sa-i iau nisip kinetic, doar ca n-am citit mare lucru despre el, si nu stiu daca e chiar potrivit pentru varsta lui. Dar la cat de mult ii place sa se joace cu nisipul de afara, cred ca ar fi o alegere buna. O sa citesc mai mult si voi reveni, dar sunt tot mai convinsa ca una din alegerile pentru cadoul de la mosu’ va fi acest nisip magic, cum am vazut ca mai este denumit.

      O alta idee ceva mai deosebita ar fi acele quiet books sau busy books, carticelele facute din materiale textile, cu diverse activitati care dezvolta indemanarea copiilor si chiar imaginatia lor si care ii tin ocupati pe cei mici. In ele pot fi gasite sireturi, nasturei, fermoare, buzunarele cu diverse obiecte inauntru lor – hainute pentru a imbraca un copil sau mancare pentru animalutele de pe pagina. Ideea e ca poate fi orice, in functie de creativitatea celor care le fac.  Desigur, ele trebuie adaptate varstei copilului care se joaca cu ele, pentru a-l ajuta sa capete noi abilitati si pentru a-i mentine interesul fata de ele. Mi se par speciale si cred ca D. le-ar aprecia.

       In minte imi mai vine ideea de a-i lua banala plastelina, pe care marturisesc ca nu am incercat-o pana acum, dar cred ca are potentialul de a-l tine in priza pe bobocelul meu. Ideea este sa-i stimulez creativitatea, again. Si sa-l las sa se joace liber, fara prea multe indicatii din partea mea, mai ales ca il vad cum isi doreste sa preia controlul si in alte activitati, gen mancat sau imbracat, sau chiar cand ne jucam cu alte jucarii. Asa ca, plastelina ar putea fi o solutie potrivita pentru a-i permite sa fie el la butonul de comanda.*:) happy

           Ah, da! Inca ceva! Carti cu poezii sau ceva rime! Asta trebuie sa-i mai caut lui D, pentru ca am observat ca ii plac poezioarele si cantecelele. Vrea sa le tot repetam, zice si el ultimele silabe, deci ar fi de dorit sa mai gasim rime noi, insotite de imagini frumoase.

       Cam atat deocamdata, desi mai sunt ceva idei, dar am inceput de cateva zile sa tot scriu pentru postarea asta si n-am mai terminat-o, pentru ca tot caut in paralel idei crete*:) happy. O sa revin asadar, pe masura ce le gasesc, cu postari noi. Pana atunci, inchei cu un citat:

“ Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze.” Maria Montessori

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: